Maine e Ziua Crucii. Traditii si obiceiuri – nu ai voie sa mananci prune, nuci si pepene

Crestin ortodocsii sarbatoresc pe 14 septembrie Inaltarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, numita si Carstovul Viilor si Ziua Sarpelui.

Aceasta sarbatoare a fost declarata in urma a doua evenimente: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

Si un eveniment din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena este legat de aceasta sarbatoare. Inainte de lupta cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: pe cer, ziua, a aparut o cruce formata din stele pe care scria „Prin acest semn vei invinge”.

Imparatul a iesit invingator din lupta, iar mama lui, Elena, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Cand au fost gasite trei cruci identice (cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor ucisi odata cu el), pentru a afla care este cea a lui Iisus au fost asezate pe rand langa o fata care tocmai murise.

Se spune ca tanara a inviat, iar vestea s-a raspandit imediat, biserica devenind neincapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada Sfanta Cruce. In anul 335 dupa Hristos, Patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci in fiecare an, la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment

Din batrani se spune ca aceasta zi reprezinta inceputul toamnei si momentul in oamenii pot sa culeaga viile.

Pe langa culesul viilor, tot acum incepe si batutul nucilor. Si chiar daca se bat nucii nu este voie sa se consume fructele, pentru ca au miezul in forma crucii. Nici usturoi, prune sau pepene nu este voie sa se manance tot din acelasi motiv.

Din batrani se mai spune ca trebuie culese flori si frunze de busuioc, menta, maghiran si cimbru, care se tin langa cruce la slujba pentru a se sfinti. Plantele se tin apoi in casa si vor fi folosite la vindecarea bolilor. Busuiocul va alina durerile de dinti sau migrenele.

In aceasta zi florile se plang una alteia ca se usuca si mor, iar cele care infloresc dupa aceasta zi sunt socotite flori ale mortilor.

La sate se crede ca monedele sfintite astazi si pastrate in portofel cu o cruciulita aduc belsug si spor.

Exista si o poveste din batrani care spune ca serpii, care in aceasta perioada intra in pamant, se strang toti intr-un loc, se incolacesc si formeaza o margica numita „piatra nestemata”, care este folosita pentru vindecarea bolilor. Tocmai de aceea, ziua mai este cunoscuta si drept Ziua Serpilor.

Oamenii de la sate cred ca daca va tuna in aceasta zi, toamna va fi una lunga, iar daca ciorile se aduna in card si sunt galagioase, o sa cada bruma.

Batranii pun busuiocul sfintit in aceasta zi in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Close

Autentificare

Inregistrare client nou

Esti deja inregistrat ? Login

Resetare Parola

Esti deja inregistrat ? Login

Web Analytics